Din lirica de cartier

Ca si voi, navighez zilnic pe net.
Nu stiu ce buton am apasat eu, in cine mai stie ce pagina erotica, si am ajuns pe fetesibaieti.ro
Aici o pagina cu foarte mult "umor" special facuta pentru cei vesnic indragostiti. Curiozitatea ma impinge sa o parcurg si sa citesc cateva sute de mesaje de dragoste special create pt fanii SMS-urilor. Sincer, nu pot sa comentez nici un mesaj, dar va las voua placerea, cu o mostra pe care am postat-o cateva zile in statusul Messengerului:
"Pe masuta mea de brad ... stau cu capul aplecat ... aplecat si pus pe ganduri ... sa-ti scriu aceste randuri ... stau pe scaun si privesc si la tine ma gandesc:) "

Barbierul din Siberia

Intr-o seara, o buna prietena ma chema la ea sa vedem un film (Barbierul din Siberia).

“Vino imi spune, am o comedie, trebuie sa o vezi, vine Andrie si Mili si ….”

“L-ai vazut?”

“Am vazut cateva secvente si sa stii ca e o comedie tare de tot.”

Stabilim noi ora vizionarii si ca de obicei nu ajung la timp, filmul incepuse, n-au avut rabdare sa ma astepte. Aveam si o seara tembela asa ca o comedie nu-mi strica si cand colo ce-am vazut?
Un film complex, o poveste tumultuoasa de dragoste, in care comedia, aventura si drama se combinau intr-un mod magnific sub bagheta lui Nikita Mihalkov.
Sa ma ierte prietena mea ca am facut pe nebunu in tipul filmului dar sincer nu stiam cum sa-mi ascund emotiile si trairile care m-au cuprins in timpul vizionarii.
Poate ca nu avem aceleasi gusturi dar, eu va recomand din suflet Barbierul din Siberia (The Barber of Siberia).

Superstitii

Cel mai enervant este ca sunt superstitios. Sambata 13 ma enerveaza, ma deranjeaza si ma indispune. Bine ca nu e vineri 13 ca asta chiar m-ar distruge. Sa nu-mi spunti ca voi nu aveti superstitii, pentru ca eu le-am acumulat pe toate si cum mai aud de una noua o si pun in aplicare.
Ultima superstitie contabilizata de mine suna cam asa:
"Nu varsa cafeaua in ziua de sambata! Daca aceasta zi de sambata va fi si 13 cu siguranta ai ghinion"
Asa ca smbata gata cu cafeaua am trecut pe ceai. Sa nu-mi spuneti acum: nici ceai nu se poate.
Ce sunt de fapt superstitiile?
Prerea mea: O modalitate si o incercare reusita sau nu de a ne cunoaste viitorul.
Sfat: Lasati-le pe nepoatele mamei Omida si vizualizati viitorul prin intermediul superstitiilor.
Bafta!

Despre presa de doi bani

Citesc si ma minunez. Mai nou totul este codat si colorat cand jurnalistii vorbesc despre prognozele meteo. Cod galben, portocaliu, rosu, verde ... In loc de prognoze mai nou primim coduri. ANM vad ca s-a transformat in semafor. Presa pune botu si aflam din Cotidianul ca sambata 12 octombrie 2007, avem avertizare de cod galben, "Vom avea un sfirsit de saptamina cu temperaturi de maximum 13 grade, lapovita, zapada si chiar viscol..."
Vine iarana!!!
Si ce daca vine? O sa murim? E sfarsitul lumii? Nu! Si atunci presa, daca nu mai are nimic senztional hai sa se joace cu culorile si natura si sa transorme toate stirile in monstruozitati, ca sa bage frica in cititor, ca trebuie manipulat si agresat mental ca sa nu mai stie saracu cititor ce se intampla cu adevarat cu lumea asta.

In jurul aceluiasi eveniment, constiinta poate creea raiul sau iadul

Reactiile pe care le traiesc ca raspuns la diferitele evenimente au, de fapt,
foarte putin de a face cu evenimentele insele. Faptul ca ajung sa inteleg ca, orice s-ar intampla, noi suntem cei care cream raspunsurile noastre emotionale sau spirituale - noi suntem raspunzatori pentru ele. Exista stari emotionale pe care tindem sa le traim ca pe un iad, sau un fel de purgatoriu - cele in care suntem chinuiti de demonii propriilor noastre atasamente : frici, dureri, suparari sau tristeti. Dar exista si stari in care ne simtim bucurosi, echilibrati, iubiti si impliniti. Pur si simplu, este cazul sa vedem ca aceste doua categorii de trairi - raiul si iadul - se afla in interiorul nostru, in interiorul
propriei noastre constiinte, in interiorul propriei noastre fiinte. Ele nu sunt localizate nicaieri in spatiu. Sunt aspecte opuse, polarizate - care
actioneaza, se misca si penduleaza de la un pol la altul. Punctul de sprijin al experientei noastre de viata este acel loc foarte delicat pe care se balanseaza.
Pe masura ce vom dobandi aceasta intelegere si ne vom stapani fluxurile de energie,vom fi din ce in ce mai capabili sa ne echilibram dualitatile din interiorul propriei noastre fiinte.